Relatii internationale

ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE este forul internaţional în cadrul căruia au fost negociate şi adoptate cele mai importante instrumente internaţionale utilizate în lupta împotriva fenomenului criminalităţii (în domeniul drogurilor au fost adoptate convenţiile de la Geneva din 1925, 1931 şi 1936, New York 1961 şi Viena, 1971 şi 1988). Cele mai cunoscute instituţii din structura ONU implicate în această luptă sunt: Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate(UNODC), Comisia ONU pentru stupefiante (CND) şi Consiliul Internaţional privind Controlul Stupefiantelor (INCB).

OFICIUL NAŢIUNILOR UNITE PENTRU DROGURI ŞI CRIMINALITATE (UNODC) este liderul mondial în lupta împotriva traficului illicit de droguri şi a crimininalităţii internaţionale. Având sediul central la Viena, UNODC se bazează pe contribuţii voluntare, în principal susţineri guvernamentale, care reprezintă aproximativ 90% din bugetul său.
Misiunea sa este să asiste statele membre în lupta împotriva traficului ilicit de droguri, a crimei şi terorismului. Acţiunile UNODC sunt destinate să contribuie la realizarea următoarelor obiective:
- Mai buna pregătire a guvernelor în îndeplinirea şi implementarea propriilor obligaţii, asumate prin tratatele internaţionale, în special printr-o cooperare judiciară, prevenire şi monitorizarea măsurilor stabilite împotriva producţiei ilicite de droguri, traficului de fiinţe umane, precum şi alte forme ale criminalităţii organizate, spălări de bani, corupţie şi terorism;
- O mai buna angrenare a societăţii civile şi a opiniei publice în acţiuni împotriva traficului ilicit de droguri şi a criminalităţii printr-o mai bună prevenire şi înţelegere a riscurilor asociate acestor probleme;
- Stabilirea politicilor şi strategiilor naţionale, pe baza unei cunoaşteri întemeiate referitoare la traficul ilicit de droguri, criminalitate şi terorism.

COMISIA NAŢIUNILOR UNITE PRIVIND STUPEFIANTELE - COMMISSION ON NARCOTIC DRUGS (CND) A fost creată în 1946 şi este principalul organism inter-guvernamental de luare a deciziilor în ceea ce priveşte controlul internaţional al drogurilor. Este constituită din 53 de state ai căror reprezentanţi se întâlnesc anual la Viena; analizează situaţia mondială a consumului de droguri şi face propuneri în vederea întăririi controlului internaţional în acest domeniu; evaluează modul în care statele aduc la îndeplinire angajamentele asumate prin instrumentele juridice internaţionale în domeniul controlului drogurilor.

CONSILIUL INTERNAŢIONAL PRIVIND CONTROLUL STUPEFIANTELOR (INTERNATIONAL NARCOTICS CONTROL BOARD) reprezintă structura independentă de monitorizare a implementării convenţiilor internaţionale ONU privind drogurile.

INTERPOL, cu sediul la Lyon/Franţa, este o organizaţie internaţională interguvernamentală, creată în 1923, România numărând-se printre membrii săi fondatori, care reuneşte 188 state de pe toate continentele şi contribuie la întărirea cooperării şi a schimbului de informaţii operative graţie sistemului său mondial de comunicaţii poliţieneşti I-24/7.

Principalele patru iniţiative ale organizaţiei în domeniul luptei antidrog sunt:
- alertele drog - au ca obiect informarea serviciilor de aplicare a legii din ţările membre despre cazuri sau metode de operare deosebite;
- buletinul săptămânal pe droguri - un rezumat al confiscărilor importante de droguri realizate în lume;
- buletinul de informaţii privind drogurile - care prezintă o sinteză a tendinţelor traficului de droguri şi evoluţia acestuia în diferite regiuni ale lumii;.
- sprijinul operaţional - prin furnizarea de informaţii asupra unor activităţi precise ale reţelelor de traficanţi de droguri. Un rol important în acest sens revine notiţelor internaţionale de urmărire emise pentru traficanţii de droguri căutaţi de ţările membre în vederea arestării.

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII - agenţia specializată a Naţiunilor Unite pentru sănătate, a fost creată la 7 aprilie 1948. Organizaţia Mondială a Sănătăţii joacă un rol important în adoptarea unor măsuri profilactice pentru prevenirea şi combaterea abuzului de droguri şi în elaborarea unor metode de tratament aplicat drogodependenţilor.

GRUPUL POMPIDOU (înfiinţat în 1971 şi încorporat în Consiliul Europei în anul 1980) este o organizaţie interguvernamentală, alcătuită din 36 de state membre (între care şi Romania, care a aderat la Grup prin Legea nr. 64 din 23 martie 2005). Grupul adoptă o abordare multidisciplinară, împreună cu toate sectoarele implicate în efortul de reducere a abuzului de droguri, inclusiv sănătate, asistenţă socială, educaţie, justiţie, cadru legislativ, sport şi tineret. 
Din 1991, cooperarea tehnică a fost extinsă şi la ţările din centrul şi estul Europei care nu sunt membre ale grupului. În plus, state, precum Canada şi USA au fost de asemenea invitate să participe la activităţile Grupului. 
Grupul Pompidou are, la nivelul experţilor, 6 platforme (grupuri) de lucru: Platforma de Tratament, Platforma de Cercetare, Platforma de Etică, Platforma de Prevenire, Platforma de Justiţie Penală şi Platforma Aeroporturi. Agenţia Naţională Antidrog are competenţe pe toate platformele menţionate mai sus, mai puţin pe cea privind aeroporturile, unde competenţele sunt deţinute de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Autoritatea Naţională a Vămilor.

EUROPOL sau Oficiul european de poliţie, creat prin actul Consiliului european din 26 iulie 1995, cunoscut sub denumirea de "Convenţia Europol", intrată în vigoare la 1 mai 1999, are ca obiectiv ameliorarea, prin măsurile prevăzute în convenţie, în cadrul cooperării între Statele membre, a eficacităţii serviciilor naţionale competente în ceea ce priveşte, între altele, prevenirea şi lupta împotriva traficului ilicit de droguri, şi a spălării banilor proveniţi din aceste infracţiuni. Prin Legea nr. 197 din 25 mai 2004, a fost ratificat Acordul de cooperare dintre România şi Europol, semnat la Bucureşti, la 25 noiembrie 2003. în cursul anului 2005, în conformitate cu termenii acestui acord, ţara noastră a trimis un ofiţer de legătură la sediul Europol de la Haga. Începând cu 1 ianuarie 2010, EUROPOL devine Agenţie Europeană.

OBSERVATORUL EUROPEAN DE DROGURI ŞI TOXICOMANIE (OEDT/ EMCDDA) - înfiinţat în 1993, cu sediul la Lisabona/ Portugalia, are ca obiectiv obţinerea şi furnizarea către instituţiile Uniunii Europene şi ale statelor membre, a unor informaţii referitoare la droguri şi la dependenţa de acestea, precum şi la consecinţele acestora. Centrul are ca responsabilităţi colectarea datelor, prin intermediul unei reţele europene de informaţii privind drogurile (REITOX), analiza acestora, îmbunătăţirea metodelor de comparare a datelor statistice, diseminarea datelor şi cooperarea cu organismele şi organizaţiile europene şi internaţionale, precum şi cu serviciile de profil din terţe ţări. Procesarea statistică, documentară şi tehnică (folosind instrumente de lucru standard - indicatori, tabele standard, chestionare structurate, rapoarte naţionale) a informaţiilor astfel colectate este de natura să ofere Statelor Membre o imagine de ansamblu a situaţiei drogurilor atunci când, în domeniul lor de competenţă, reprezentanţii acestora adoptă decizii şi măsuri pentru diminuarea efectelor drogurilor.
Ca elemente importante ale structurii OEDT menţionăm Cabinetul Directorului, Consiliul de Administraţie şi Comitetul ştiinţific. Consiliul de administraţie este organismul la nivelul căruia se adoptă deciziile, fiind format din reprezentanţii fiecărui stat membru, doi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi doi experţi cu calificare înaltă în domeniul drogurilor desemnaţi de Parlamentul European. Prezenţa reprezentanţilor tuturor statelor membre UE este o garanţie că, în procesul de luare a deciziilor, sunt respectate în mod egal interesele tuturor statelor implicate. Consiliul de administraţie este format din preşedinte şi vicepreşedinte (aleşi pentru o perioadă de trei ani), câte un reprezentant din fiecare stat membru, doi reprezentanţi ai Comisiei Europene, doi experţi independenţi desemnaţi de Parlamentul European şi câte un reprezentant al fiecărei ţări care a încheiat un acord de cooperare cu OEDT.

REITOX (Reţeaua Europeană Informaţională cu privire la Droguri şi Toxicomanie/ Reţeaua Europeană a Punctelor Naţionale Focale Privind Drogurile)
În prezent, Observatorul European de Droguri şi Toxicomanie cu sediul la Lisabona coordonează o reţea de puncte naţionale focale, stabilite în cele 27 state membre, Norvegia, Comisia Europeană şi ţările candidate. 
Fiecare dintre aceste puncte naţionale focale constituie împreună Reţeaua Europeană de Informaţii cu privire la Droguri şi Dependenţă de Droguri (REITOX). Această reţea acţionează ca un instrument practic de colectare şi schimb de date. în această activitate, Obsevatorul european are ca partenere mai multe organisme şi organizaţii, cum ar fi: Interpol, Europol, Grupul Pompidou al Consiliului Europei, UNDCP, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi altele.
Un instrument de lucru deosebit de util de care dispune REITOX este Baza europeană de date în domeniul legislativ cu privire la droguri, care este o arhivă legislativă online, conţinând normativele în materie aflate în vigoare atât ale statelor membre, cât şi ale ţărilor candidate.

GRUPUL ORIZONTAL DE LUCRU PRIVIND DROGURILE (HDG) este o structură specializată a Uniunii Europene creată, în anul 1997, sub autoritatea Consiliului, pentru a asigura coordonarea pe orizontală a activităţii în domeniul drogurilor. Grupul se întruneşte la interval de aproximativ o lună, în componenţa sa intrând reprezentanţi ai Statelor Membre cu expertiză în domeniu, desemnaţi de autorităţile naţionale competente. Şedinţele sunt conduse de reprezentantul ţării care deţine preşedinţia Uniunii în perioada respectivă.

GRUPUL DUBLIN (GD) este un grup de lucru informal fără personalitate juridică, ai cărui membri se reunesc periodic în vederea îndeplinirii a trei obiective majore: analiza şi schimbul de informaţii cu relevanţă în problemele internaţionale legate de droguri, elaborarea de recomandări către Statele membre sau partenere pentru rezolvarea lor şi căutarea de modalităţi de coordonare a răspunsului faţă de problemele identificate.
Grupul Dublin este o iniţiativă extinsă care include statele membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Statele Unite, Canada, Australia, Japonia, Comisia Europeană şi UNODC. Atunci când este necesar, la lucrările Grupului pot participa reprezentanţi ai altor organizaţii şi organisme internaţionale sau regionale, cum ar fi: Observatorul European de Droguri şi Toxicomanie, Grupul Pompidou, Europol, Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală-Interpol, Organizaţia Mondială a Vămilor, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNESCO, Organizaţia Internaţionala a Muncii, Comisia Interamericană pentru Controlul Abuzului de Droguri sau Banca Mondială. 

Structura
Grupul Dublin este structurat pe trei nivele: nivelul central care este, la rândul lui, împărţit în birouri regionale şi nivelul local.
Grupul Dublin la nivel central este alcătuit din miniştri de externe, sau corespondenţii lor, ai Statelor membre şi reprezentanţii Comisiei UE şi UNODC. Preşedinţia Grupului se schimbă, în principiu, la fiecare doi ani, poate fi reînnoită o singură dată şi ar trebui să alterneze între statele membre UE şi celelalte ţări. Componenta administrativă a activităţii Grupului central este asigurată de Secretariatul Consiliului Uniunii Europene.
Pentru sporirea eficienţei, Grupul împarte activitatea sa la nivel internaţional în regiuni geografice(aproximativ 10-11, configuraţia lor putând fi modificată dacă este necesar). Pentru regiunea Europa de Est şi Caucaz, din care face parte România, Preşedinţia regională este asigurată de România şi Polonia.
Pe lângă Grupul Dublin la nivel central există o multitudine de aşa-numite "grupuri mini-Dublin" , numărul lor actual fiind mai mare de 70. Alcătuite din reprezentanţi ai aceloraşi state, dar la nivel local, acestea sunt stabilite în diverse ţări ale lumii, mai puţin în statele membre ale Grupului. Cel mult unul pentru fiecare stat-gazdă, grupurile mini-Dublin sunt compuse din reprezentanţi ai misiunilor Statelor membre ale Grupului pe lângă ţara respectivă, ai Delegaţiei Comisiei europene şi ai UNODC, acolo unde acestea există. Ele sunt coordonate, pe perioada celor doi ani, de ambasadorul statului care deţine Preşedinţia regiunii respective.

Activităţi
Fiind structurat pe trei nivele, este firesc ca şi activitatea Grupului Dublin să se desfăşoare pe trei paliere distincte, respectiv central, regional şi local. La nivel central, au loc întâlniri, cu participarea tuturor membrilor, care vizează în primul rând probleme generale ce necesită decizii comune, între care şi propunerile înaintate de birourile regionale sau grupurile mini-Dublin. Concluziile şi recomandările sunt transmise acestora din urmă prin intermediul birourilor regionale. Nivelul regional este răspunzător de analiza situaţiei din regiune, dezvoltarea de orientări şi, acolo unde se impune, adoptarea de iniţiative. La nivel local, principalele atribuţii ale grupurilor mini-Dublin, vizează culegerea de date privitoare la situaţia particulară din zona şi transmiterea lor prin intermediul rapoartelor periodice, facilitarea implementării politicilor pe droguri şi a acordării de asistenţă, promovarea dialogului cu reprezentanţii autorităţii de stat asupra problematicii drogurilor, emiterea de recomandări şi implementarea liniilor directoare stabilite la nivel central sau regional.

ELISAD - ASOCIAŢIA EUROPEANĂ A BIBLIOTECILOR ŞI SERVICIILOR DE INFORMARE CU PRIVIRE LA ALCOOL ŞI ALTE DROGURI este o organizaţie non-profit fondată în anul 1988. Este o reţea ce cuprinde atât persoane, cât şi instituţii şi are în componenţă mai mult de 50 de membri din diverse ţări europene. ELISAD organizează reuniuni, servicii şi activităţi. Obiectivul principal al ELISAD este să faciliteze schimbul de idei şi experienţă între cei care lucrează în domeniul alcoolului şi al altor droguri. 
ELISAD reprezintă mijlocul prin care bibliotecile şi serviciile de informare europene din domeniu îşi pot elabora obiectivele, pot să-şi exercite influenţa ca grup, pot să-şi protejeze interesele şi să identifice soluţii la problemele globale. Susţine bibliotecile şi serviciile de informare din ţările aflate în curs de dezvoltare. 
Activităţile Asociaţiei sunt următoarele: 
- organizarea de conferinţe - cel puţin o dată pe an în diferite oraşe în Europa - care vizează probleme legate de informare şi documentare în domeniul alcoolului şi a altor substanţe de abuz. Această activitate include solicitarea, analiza şi acceptarea de invitaţii, precum şi participarea la procesul de elaborare a programelor. 
- să reprezinte un Punct European Focal pentru informare şi un forum de discuţie şi instruire în concordanţă cu noile tendinţe apărute în domeniul profesiei de bibliotecar. 
- producerea şi actualizarea unei agende/ liste a serviciilor europene de informare specializate în domeniu. 
- crearea unor centre de informare şi elaborarea de publicaţii pentru a întări reţeaua de membri. 
- îmbunătăţirea legăturilor între specialiştii în date şi cercetătorii sau alte persoane real interesate să colecteze date referitoare la alcool şi droguri. 
Calitatea de membru al asociaţiei poate fi dobândită de biblioteci, centre de informare, servicii de informare, instituţii şi persoane fizice cu atribuţii legate de cele menţionate anterior. 
Membrii asociaţiei pot fi de două tipuri: membri cu drepturi depline sau membri asociaţi.
Pot deveni membri cu drepturi depline persoanele fizice şi juridice interesate de serviciile de informare şi documentare cu privire la alcool şi alte droguri şi care lucrează în arealul geografic al Europei. 
Statutul de membru asociat poate fi dobândit de persoane fizice şi juridice din Europa care nu lucrează în domeniul menţionat. 
Prin Hotărârea de Guvern nr. 547 din 2006, Agenţia Naţională Antidrog a devenit membru cu drepturi depline al ELISAD-ului. În decembrie 2005, ANA a semnat Acordul prin care devine Partener Asociat în ProiectulELISAD GATEWAY PROJECT 2005 - 2007. Proiectul se derulează sub egida Comisiei Europene şi este coordonat de către TOXIBASE.

FESAT sau FUNDAŢIA EUROPEANĂ DE HELPLINE este o reţea europeană formată din peste 50 de servicii de consiliere telefonică ale statelor membre U.E. privind prevenirea şi combaterea consumului ilegal de droguri şi substanţe stupefiante.
Reţeaua are un Birou Permanent la Brussels, care coordonează activitatea Fundaţiei (FESAT), astfel scopul reţelei este dezvoltarea cooperării internaţionale şi inter-culturale, fiind activ sprijinită de către Comisia Europeană.
Astfel, FESAT a devenit o prezenţă vizibilă şi puternică în Planul European de Prevenire a consumului de Droguri, oferind schimb de experienţă pentru experţi, sesiuni de formare, grupuri de lucru pe tematici specifice consumului de droguri, materiale privind modul de comunicare al informaţiilor.
Reţeaua FESAT este formată dintr-un număr de 55 de servicii telefonice helpline, ţări membre UE şi Non-UE. Există la nivel de conducere un Bord Administrativ, responsabil cu coordonarea activităţilor administrative, logistice şi financiare.
Membrii FESAT sunt: Austria, Belgia, Bosnia, Cipru, Republica Cehă, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Rusia, Spania. 
Prin Hotărâre de Guvern Nr. 1543 din 9 decembrie 2009 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale pentru participarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, prin Agenţia Naţională Antidrog, la Fundaţia Europeană Helpline (FESAT), România devine membru FESAT.